Sărbătoream 1 iunie în fiecare an, își amintește un copil trecut de mult de pragul maturității. La școală tovarășa învățătoare ne servea cu bomboane de ciocolată învelite în hârtie strălucitoare, care se găseau cu dificultate în acele vremuri comuniste, iar acasă mama, oricât de greu îi era, ne ducea pe mine și pe fratele meu mai mare la cofetărie. Intram în singura cofetărie din cartierul nostru muncitoresc de două ori pe an, în ziua premierii de la școală, când mergeam cu coronița pe cap și diploma în mână și de 1 iunie. Tratația era însiropata savarină și o sticlă de brifcor de lămâie. Am avut o copilărie fericită datorită părinților care nu lăsau grijile vremii să ne copleșească sau să ne întrerupă jocul și veselia.
E complicat și nu e prilejul potrivit să facem comparații cu vremurile trecute, dar lesne putem observa că inocența, lipsa de griji, aflarea bucuriei în lucrurile mărunte sunt dintotdeauna ale copiilor și ale copilăriei.
Ne-am strâns în curtea bisericii noastre în prima zi a acestei veri pentru a sărbători împreună Ziua copilului și pentru a afla bucuria în toate lucrurile mărunte ce ne înconjoară.
Rugăm pe bunul Dumnezeu să-și reverse harul și să se milostivească asupra copiilor noștri, să-i umple de înțelepciune și pricepere și să-i apere de tot ce-i rău.
pr.Serghei Rață
